ÎNGERUL ȘI REGELE

 

 

”One night stand”

 

 

Am uitat niște cuburi de zahăr brun

în sertarul de la noptieră,

o portocală pe șemineu

și multe ore în bucătărie,

măsurând strălucirea cuțitelor

tale

aranjate într-o ordine absurdă.

Perdelele-ți erau murdare

și-ți atârnau peste

mușcatele îngălbetine în pervaz.

 

nu mai este aici

nimic de făcut,

nimic de întâmplat,

 

e posibil să-mi fi dezbrăcat

o parte de caracter

pe muchia bideului

– asta e doar o fantezie perversă,

carevasăzică,

tot o bucată

din mătasea pe care am purtat-o aseară

în timp ce

fredonam

simfonii nescrise de vreun muzician obscur.

…cum spuneam,

o fantezie perversă –

 

Șosetele, clișeic, zac sub pat

și ți-am furat două țigări,

să nu mă plictisesc pe drum.

 

 

Să nu citești știrile astăzi!

Or să spună verzi și uscate

despre mătasea mea de aur

și gustul tău pentru colonii.

 

o să ne otrăvească inimile

cu știrile încântătoare

despre războaie inventate

(o altă fantezie, și mai perversă)

 

or să-mi otrăvească mintea

cu zîmbetul perfect

calculat

din grosimea stratului

de fond de ten

menit să ne-amintească

în ce lume perfectă trăim.

 

 

Lumea asta-n care trăim

e perfectă pentru că are

orizontul neterminat

și două molecule de hidrogen

atașate de un oxigen

rotund și perfectibil.

 

 

 

Aș vrea să pot să spun

că-aseară-a fost de neuitat,

dar o să uit

cum uit orice prezent în care

mă aflu și fiecare

cuvânt,

chiar înainte de a-mi pleca din gând.

și-o seară are-atâtea

silabe

rostite

înfricoșătr și scump

 

Găsesc că nu mi-a mai rămas

decât tăcere

ca să pot plăti pentru

o noapte

atât de înfricoșător de

scumpă

în rostire.

 

Nu o să spunem nimănui

și va f doar precum sfârșitul lumii

cu doi – noi – rămași

să strângă toată mizeria care

în sfârșit s-a dovedit și a rămas.

 

Dar noi – doi – locuim lumea perfectă

unde-ndrăznim

să nu închipuim

sfârșituri apocaliptice pentru că

știm prea bine – nu

se vor întâmpla.

 

Nu ne vom aminti.

 

Cum orizontul e mereu neterminat

și mătăsurile tot mai aurii.

Mihaela Rusu

 

Mihaela Rusu

(crâșma Solo, Amsterdam, luni 2 martie 2015)

Comentarii

Leave a Reply