Educația altfel. Formal și non-formal în metoda dezbaterii

Coordonatele în care se înscrie societatea contemporană presupun necesitatea formării unor oameni care să dispună de noi abilități și competențe. Schimbările profunde și rapide ce caracterizează lumea de astăzi revoluționează toate domeniile, inclusiv educația. În acest sens, reforma educațională este proiectată pentru a se adapta la schimbările și provocările începutului de mileniu. „Centrarea pe elev” pe care o propune noua pedagogie are drept scop crearea unor
posibilități de a performa într-o societate complexă și imprevizibilă, precum cea a secolului XXI. „Activismul” noilor metode urmăresc să transforme elevul din receptor pasiv de informații în

actor al procesului de învăţare. Noua școală îl educă să învețe autonom, îl stimulează să cerceteze, îl implică în realizarea de proiecte desfășurate în situații concrete. Transmiterea de cunoștințe – fundamentul „vechii educații” – nu mai este un scop în sine, rămânând doar la

stadiul de variabilă necesară pentru formarea de competențe noi. Dintre competențele cheie propuse de noile politici educaționale stabilite la nivel european, demersul meu se va adresa celor de comunicare. De asemenea, comunicarea a devenit cea mai sofisticată armă în războiul continuu pentru supremaţie și profit în orice domeniu. De aceea, în ultimele decenii, comunicarea se instituie ca o realitate ce depășește granițele statelor naționale. Deoarece tinerii au o putere inestimabilă de a schimba viitorul, cred că acest lucru va fi posibil dacă aceștia vor fi
conștienţi de nevoile comunităţilor lor, vor avea încredere în ei înșiși și vor deţine abilităţile necesare pentru a comunica, pentru a se face auziţi și pentru a lucra împreună pentru un scop comun. În asta va consta excelenţa în viitorul apropiat. Pentru ca procesul de dezvoltare personală a tinerilor să fie cât mai complet și mai eficient este necesar ca ei să fie antrenați în activități care să le dezvolte acele însușiri care le vor permite să joace un rol activ și responsabil în societatea românească: gândire critică, ascultare activă, discursuri, prezentări, etc. Abilitatea noastră de exprimare este greșit considerată un lucru de la sine înțeles, existând prejudecata conform căreia un nivel dezvoltat de cunoștințe gramaticale și lexicale conferă cadrul suficient pentru o alocuțiune inteligentă. Dacă vorbitul in public este stresant pentru mulți, cu

atât mai stresantă poate deveni discutarea unui subiect controversat. Iar disciplinele școlare, cu precădere cele de factură umanistă, sunt impregnate cu astfel de subiecte. Unii nu se simt dispuși sa-si susțină punctul de vedere, în timp ce alții tind să devină dominatori si să manifeste

ireverență in raport cu opiniile partenerilor de discuție. Prin educația prin debate, se poate crea
un cadru dinamic de învăţare, bazat pe experienţă într-un mediu non-formal, fără însă a ignora aspectul formal al educației, în care elevii pot să își lărgească limitele, să lucreze strategic în echipă, să își dezvolte abilităţile de vorbit în public, comunicare și  argumentare, să înveţe să aibă încredere în ei în și. Debate-ul presupune informare continuă și asimilarea de cunoștințe din
domenii variate, presupune deschidere către cunoaștere și sete de informații noi și actuale.

Nu e suficient ca elevii să aibă parte de informațiile oferite de către profesori la clasă, important e să știe și cum să le folosească. O discuție pornind de la argumente pro sau contra unei afirmații

reprezintă cadrul perfect in care aceștia să-și poată îmbunătăți cultura generală, au oportunitatea de a-și învinge teama de a vorbi în public și, foarte important, învață să îi convingă ușor pe ceilalți de faptul că ei au dreptate, că nu argumentul forței, ci forța argumentului primează, puterea cuvântului. În „debate” este necesară transmiterea unor informații bine selectate, complete, coerente și totodată persuasive, foarte bine organizate în timp. Aici ne suprapunem foarte bine peste partea formală a învățării: elevul se documentează, își organizează informațiile,
încercând să rețină ceea ce este esențial (asta ține de tehnicile de învățare folosite) Pentru

a putea câștiga un meci de debate trebuie să îți dezvolți abilitatea de a ține un discurs

ușor de înțeles, foarte bine structurat și excelent gestionat atât ca și conținut, cât și ca mod
de livrare. Și acest aspect este întâlnit în practica uzuală a evaluării, când profesorul verifică
modul în care ai înțeles conținuturile predate prin prezentarea acestora în manieră liberă
și individuală. În debate este necesară o strategie de caz, dar și de o adaptare continuă a
cadrului de discuție și utilizarea unor argumente potrivite pentru a putea câștiga meciul
de debate. Principalul scop al dezbaterilor este acela de a deprinde argumentarea, care
este vitală pentru a hotărî în multele situații în care apar diferențe de opinii, întrebări sau
incertitudini. Argumentarea presupune formularea unor raționamente clare, coerente și
structurate. Acest aspect presupune o bună cunoaștere a principiilor logice, a corectitudinii
raționamentelor, a erorilor de argumentare (sofismelor) ce pot apărea într-un discurs, ceea
ce presupune o atentă abordare a informațiilor parvenite pe filiera disciplinei Logică,
argumentare și comunicare.
Există numeroase stiluri de dezbateri (Karl Popper, World Schools, British Parliamentary),
dar toate au în comun un lucru: abordarea unei teme (moţiune) din două puncte diametral
opuse. Această abordare, de tip pro-contra, le dezvoltă participanţilor abilitatea de a
analiza diverse probleme controversate din multiple perspective, oferindu-le o imagine
nedistorsionată de prejudecăţi sau de opinii majoritare, îi obligă să emită judecăţi asupra
unui fenomen sau fapt folosind criterii obiective, să apere o poziţie cu ajutorul argumentelor
susţinute de doveziși nu de opinii.
Elevii simt nevoia (și provocările lumii contemporane o impun) de a fi implicați în activități
concrete, în proiecte educaționale care să le dezvolte gândirea logică și critică, abilitatea de
a-și organiza propriile idei, exprimarea orală, înțelegerea și toleranța față de alte puncte de
vedere, încrederea în propriile resurse sau capacitatea de a lucra în echipă. Debate-ul oferă
o experiență valoroasă și pentru analiza din perspective diferite a fenomenelor sociale (care
abundă spațiul public mai mult ca oricând în această perioadă) și dezvoltarea unui limbaj
științific, pertinent gramatical.
Prin abordarea și analiza ambelor fațete ale unei teme, dezbaterea poate fi utilizată în cazul
unor teme ”controversate”, pentru a spori toleranța, acceptarea, a spori gradul de înțelegere.
În acest sens, prezentul excurs discursiv își propune să prezinte sugestii concrete pentru
a cunoaște și utiliza principiile societății civile, modul de organizare a unei expuneri,
de exprimare și susținere liberă a propriei opinii, de colaborare, de utilizare a tehnicilor
persuasive, de sintetizare a unor conținuturi complexe și vaste în manieră inteligibilă
și logică. Formarea acestor abilități în rândul elevilor care vor fi „solicitați” educațional
în această manieră va avea și „repercursiuni” care țin de conștientizarea valorii propriei
persoane, respectul pentru valorile general-umane, dar și pentru cele naționale.
Dezbaterile sunt, desigur, cea mai importantă formă de educație non-formală care îi ajută
pe elevii de liceu să gândească și nu să memoreze, să argumenteze și nu să recite, să analizeze
în loc să accepte. Dezbaterile sunt cel mai bun antidot împotriva ignoranței și un mijloc de
informare constantă despre cele mai importante evenimente economico-politice din lume.
Mai mult decât atât, dezbaterile dau șansa elevilor să cunoască alți elevi de vârsta lor, atât
din țară, cât și din străinatate. Participările la competițiile naționale și internaționale de
dezbateri vor reprezenta mereu experiențe de neuitat, oportunități de a ajunge în diferite
colțuri ale lumii, cât și repere importante în CV.

Cu toţii avem opinii, vedem realitatea din anumite unghiuri. Însă, realitatea în care trăim

a încetat de mult să mai fie analizată în nuanţe simple de alb și negru. Confruntaţi cu o
diversitate de opinii, va trebui să învăţăm să deslușim care dintre opiniile exprimate se
sprijină pe fundamente valide și care sunt simple afirmaţii sau speculaţii. Ca orice joc,
și dezbaterea se desfășoară după reguli stricte, care împiedică transformarea dezbaterii în
ceartă. Dar nu mi-am propus aici să descriu modalitatea în care se desfășoară acest „joc
educativ”. Debate-ul este un sport al minții și una dintre cele mai bune căi de educație
nonformală existentă la momentul acesta în lume. Cu atât mai mult, România are nevoie de
promovarea acestor dezbateri pro și contra, pe subiecte sensibile, pentru a avea o generație
viitoare mai implicată și mai atentă la bunul mers al societății
La fel cum filosofia încearcă să ne învețe că, deși empirismul și raționalismul sunt două
poziții ideologice fundamental opuse, ele rămân perfect valide împreună și de sine
stătătoare, dezbaterile reprezintă mijlocul perfect prin care înveți să accepți că și partenerul
tău de discuție are un punct de vedere la fel de valid ca și tine. Și asta deoarece nu există
adevăruri absolute sau păreri ce nu au o contra-părere. Dezbaterile sunt, așadar, mediul
propice prin care societatea poate evolua în spiritul toleranței, al spiritului civic participativ
și al inteligenței sociale ce transcende conjuncturile specifice din lume. „Dezbaterile sunt
o poartă către o lume în care nu există un argument irefutabil, o situație fără soluții, o
perspectivă absolută sau o tiranie informațională.
Comentarii

Leave a Reply