Viaţa se cade să fie mai degrabă banală. Să nu şocheze. Să se scurgă pe nesimţite în venele pragmaticilor, ba chiar să fie eligibilă în gesturi şi în mişcări. Să beneficieze de puţină demagogie şi să aibă faţă de copil Viaţa e risipitoare// îţi vrea corpul îi ceri o ţigară […]

Aşa credeam până ieri dar începutul e mereu demn de un roman a intervenit pasiunea-un mod nedemn de a stoarce profunzimea din cer Iubirea, idol al ironiei m-a învăţat să cultiv manii generatoare de respect aroganţă juvenilă în trupuri neîncercate de timp Tinereţea este o trufie dusă la paroxism nicidecum […]

  Despre cum să fii torţionarul propriei vieţi am învăţat într-o zi de luni când era să-l întrec pe Sade //it is also to deal with blood and we are so bloody cu monotonia maniacală care îmi provoacă o greaţă plăcută amestecată cu mirosul de tutun al chiştocului care pare […]

Aşa cum stropii de ploaie au dreptul de a divorţa litigios aşa cum mănuşile de cauciuc au culoarea palidă a cadavrelor Aşa cum emfaticul şi candidul păşesc pe linia de plutire a extravaganţelor multiple aşa cum marea e nevoită să poarte murdării bastarde pe goliciunea-i infinită Aşa cum firescul se […]

Drumeţule, zadarnic încerci să reuneşti măruntaiele timpului. Uneori, pentru a găsi luminiţa de la capătul tunelului, trebuie: -să faci abstracţie de tot ce-i lumesc -să-ţi înfingi colţii în cele mai adânci adevăruri -să le goleşti de sânge -să ţi-l însuşeşti – să-l porţi tatuat pe membrana sufletului şi să-l eliberezi […]