(Din seria ”Pi”)
Luni: printr-un comunicat de presă mi s-a
aminitit: azi
veți fi un triunghi. Mi-am înfipt
bărbia-n coșul pieptului, dar
acolo m-am lovit de o claviculă,
am întins gâtul peste un umăr, peste braț, însă
mandibula mea nu
se putea alinia coastelor. așa
am așteptat până
Marți: azi m–au pus ăștia într-o
formă cu patru laturi. ”Simplu!”
mi-am zis, nu trebuie
decât să-mi alătur palma
gleznei și glezna
coapsei. coapsa umărului. simplu
cu țeasta însă tot nu am găsit vre-un rost.
Așa c-am așteptat…
Miercuri…
Joi…
Vineri…
până s-a mai schimbat forma
Sâmbătă: ”astăzi veți fi un cerc, dragă doamnă” mi-a
spus vânzătorul de la
supermarket
în timp ce-mi scana
codul de bare de la
batonul de salam – ”floare la ureche!” i-am
răspuns și am început să mă
rostogolesc
până n-am mai știut
unde-mi era capul
unde-mi erau călcâiele…”nici măcar
de asta nu sunt în stare”…”ce-i
mâine?!” am întrebat
”Duminică” mi-a răspuns Pi abia
dezmeticit. ”Ah!…sper să nu-mi trimită
Aștia
Miine
Ceva 3D!”
”Nu…e ceva și mai tare decât 3D…” m-a
asigurat Roata…”există
o formă perfectă. au ei
o ofertă
specială
pentru
toți cei neîncadrați 2D: Sfera”.
(Fălticeni, marți, 29 decembrie 2015, Love’m)