(Din seria ”Pi”)

 

 

Luni: printr-un comunicat de presă mi s-a

aminitit: azi

veți fi un triunghi. Mi-am înfipt

bărbia-n coșul pieptului, dar

acolo m-am lovit de o claviculă,

am întins gâtul peste un umăr, peste braț, însă

mandibula mea nu

se putea alinia coastelor. așa

am așteptat până

Marți: azi m–au pus ăștia într-o

formă cu patru laturi. ”Simplu!”

mi-am zis, nu trebuie

decât să-mi alătur palma

gleznei și glezna

coapsei. coapsa umărului. simplu

cu țeasta însă tot nu am găsit vre-un rost.

 

Așa c-am așteptat…

Miercuri…

Joi…

Vineri…

până s-a mai schimbat forma

Sâmbătă: ”astăzi veți fi un cerc, dragă doamnă” mi-a

spus vânzătorul de la

supermarket

în timp ce-mi scana

codul de bare de la

batonul de salam – ”floare la ureche!” i-am

răspuns și am început să mă

rostogolesc

până n-am mai știut

unde-mi era capul

unde-mi erau călcâiele…”nici măcar

de asta nu sunt în stare”…”ce-i

mâine?!” am întrebat

”Duminică” mi-a răspuns Pi abia

dezmeticit. ”Ah!…sper să nu-mi trimită

Aștia

Miine

Ceva 3D!”

”Nu…e ceva și mai tare decât 3D…” m-a

asigurat Roata…”există

o formă perfectă. au ei

o ofertă

specială

pentru

toți cei neîncadrați 2D: Sfera”.

 

(Fălticeni, marți, 29 decembrie 2015,  Love’m)