Aștept, furtună, liniștea să-mi spulberi,
Și dansul tău să-mi tulbure privirea.
Aș vrea, furtună, visele să-mi numeri
Și urma ta să-mi mistuie uimirea….
Cu tine-n brațe printre frunze moarte
Alerg, furtună, după răcoarea ploilor de stele
Și-ți simt vârteju-n păr, colind la geamuri sparte,
Și-aud, furtună, râsul tău vibrând în joc de iele.
Pătrunde-mă, furtună, cu norii tăi rapaci
Ce își ascut mândria cu fulgere învăluite-n vânt
Și udă-mă, furtună, cu lacrimi de copaci
Cu crengile pierdute în neant, în somnul sfânt…
Ioan Caulea
Comentarii